Grup etnic: Soninke
Localizare: Mali, Burkina Faso
Aplicile din tablă de cupru/bronz şi aspectul alungit sunt specifice măştilor Marka, o comunitate etnică distinctă, în Mali şi Burkina Faso.
Artizanii Bambara au preluat în perioada recentă această tehnică.

Măşti Bambara sau Marka, din Segou şi Sevare, Mali.

Populaţie: 150.000
Limba: Punu
Localizare: Gabon

Măştile “okuyi” personifică spiritele strămoşilor, fiind purtate în trecut la funeralii, de către dansatori pe catalige. În perioada recentă, măştile sunt folosite mai mult la ocazii festive. Stilul caracteristic al coafurii aminteşte de moda de la începutul secolului 20.

Populaţie: 190.000
Limba: Zimba
Localizare: RD Congo

Zimba sunt influenţaţi cultural de către populaţiile vecine mai numeroase Lega şi Luba.

Ţesăturile produse din raffia sunt de mai multe tipuri.

Bucăţile realizate ca o “catifea” (“buiin”) sunt folosite la ceremonii, la înmormântări şi ca monedă de schimb cu triburile din jur.

Masca “Ngaady a Mwaash” face parte din “măştile regale”, apărând în ceremoniile de iniţiere sau ritualurile legate de regele sacru (“nyim”). Ngaady a Mwaash reprezintă soră şi soţia lui Woot, creatorul mitic al tribului Bushong. Fruntea e acoperită cu desene triunghiulare reprezentând solzii pangolinului, iar dungile verticale de pe faţă figurează lacrimile – caracteristici legate de miturile creaţiei.

Populatia Bidjogo, de pe insulele Bissagos din Guineea Bissau, folosesc papusile Iran ca figuri memoriale, intermediare in relatia cu stramosii.

Papusile sunt plasate in altare familiale si  li se aduc libatii

Papusile pot fi transmise din generatie in generatie. Pe “corpul” papusii se vad mai multe straturi de vopsea, un posibil indicator pentru o folosinta indelungata.

Radacinile “parului” din pene e impregnat cu o substanta organica.
Spatele papusii e acoperit de un strat de pamant amestecat cu mici bucatele de paie.

As fi numit gresit acest material ca “tesatura”, pentru ca nu e obtinut prin tesere ci prin … batere.

Pigmeii Mbuti  din padurea Ituri din Republica Democrata Congo (fostul Zair) culeg anumite tipuri de scoarta, pe care apoi le bat pana devin subtiri, moi si pliabile. Femeile le decoreaza cu motive abstracte traditionale, folosind un amestec de carbune si sucuri naturale. Aceste bucati de material sunt folosite in ceremonii (ca si sorturi) sau la nasteri (noul nascut fiind invelit in ele).

Motivele desenate sunt expresii abstracte ale caracteristicilor padurii, atat cele vizibile cat si cele percepute prin alte simturi: geometria fractala a copacilor, caderea frunzelor, sunetul insectelor. Se combina pe scoarta fluturi, pasari, petele leopardului cu miscarea, sunetul si formele fluide ale peisajului – lumina curgand prin ramurile copacilor, lianele agatate in canopee, furnicile in mars…

Noi auzim de mici vorba “codru-i frate cu romanul”, dar au trecut demult vremurile in care puteam simti asta. Mbuti in schimb sunt dintotdeauna bamiki bandura – “copiii padurii”. Cuvantul “ndura” exprima o notiune care ii defineste si pe care o ridica la rang de valoare suprema. Greu de tradus, pentru ca nu exista echivalent in limbile occidentului, ndura defineste padurea ca esenta, dincolo de materia care o compune. Ndura e universul complet in care omul mbuti e imersat, e sursa existentei, zeul, parintele, sanctuarul lor. Padurea le da tot, cu ea se integreaza ca intr-un pantece  gestant (Ndu, chiar radacina cuvantului care desemneaza “starea de padure”).  Tacerea insasi e reprezentata, privita nu ca absenta a sunetului (in padurea ecuatoriala, niciodata nu e liniste, padurea mereu “respira” si “vorbeste”) ci ca armonie, ca lipsa a zgomotului disonant care in padure inseamna pericol.

Andres si Vanessa Drake Moraga sunt buni experti in textilele traditionale si articolele sau adaptarile lor, gasite pe internet, le folosesc ca bibliografie.