Articole

...now browsing by category

 

(Adan) – Statuete de altar

Wednesday, April 25th, 2012

Adan (Adangme, Adangbe)
Populaţie: 800.000
Limba: Ga-Adangme, familia lingvistică Kwa
Localizare: Ghana, valea fluviului Volta şi pe coastă la est de Accra

Adan-ii practică Vodun. În fiecare casă un loc special este dedicat figurinelor care reprezintă strămoşii. În prima săptămână din august, în cadrul ceremoniei “Assanfotou fieme”, aceste figurine din lemn sunt spălate ritualic. Atunci, populaţia Adan îşi rememorează drumul legendar care i-a adus în secolul 15 din Egipt. Aceeaşi legendă a originilor egiptene este împărtăşită de populaţiile învecinate Ewe şi Fon.

Cu o inaltime de 17-22 cm, aceste statuete antropomorfe, stilizate, abstractizate geometric, sunt piese in altarele familiale ale tribului Adan.

Piesa din mijloc in grupul de mai sus, singura asimetrica, reprezinta pe Aziza.
Aziza este o fiinta mitica, locuind in padure, in musuroaiele mari de termite, avand un singur picior si un singur brat. Adan-ii nu fluiera in padure pentru a nu atrage atentia acestor fiinte, si nu ridica gramezi de vreascuri parasite pe marginea drumului, pentru ca ar fi putut fi puse acolo de Aziza. Acest spirit al padurii e venerat pentru ca stie toate virtutile curative ale plantelor si le poate revela oamenilor.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Asisiagbate, reprezentata purtand o incarcatura pe cap, ar reprezenta comertul. Dupa cum se vede in exemplul de mai sus, aceste figurine pot fi si ele reprezentate cu un singur picior, ceea ce complica si mai mult interpretarea.

Ca si pentru Ewe, pasarile au un rol important pentru Adan.
In zborul ei, pasarea vede tot, aduna toate informatiile si le transmite celorlalte spirite.  In Vodun multe specii de pasari au semnificatii speciale si multe sunt folosite in “alchimie”, in prepararea de fetisuri.

Porumbelul aduce, vesteste si ajuta la pastrarea pacii in comunitate, lui i se dedica mici statuete votive si desene.

Statueta de altar Adan, circa 10 cm inaltime, reprezentand o pasare, posibil un porumbel:

 

Referinte:

“Strange but Somehow Beautiful” Art of the Adan People of south-east Ghana,  Michael Yates
Styles in Adan Figurative Carvings, Michael Yates, 2012

 

(Koma) – Obiecte uzuale

Wednesday, April 25th, 2012

Cutit

Manerul cutitelor Koma se termina in spirale, motiv intalnit si la alte triburi din Camerun ( ilustrat, de exemplu, de papusile Fali )

Sapa

Folosita in cultura meiului, porumbului si tutunului

Lingura pentru baut Buii

Buii este un cuvant fufulde care desemneaza o bautura traditionala din nordul Camerunului. Buii este un lichid gros obtinut din lapte, faina, zahar si arome vegetale, este servita calduta si e considerata o bautura energizanta. Poate fi gasit de vanzare in doze mici, la portie, pe marginea drumului.

 

(Namji) – Papusa pentru fertilitate

Wednesday, April 25th, 2012

(Yaure) – Masca Lomane / Je

Wednesday, April 25th, 2012

Mastile impodobite cu pasari, precum cea de fata, se numesc “lomane”, cuvant derivat din “anoman”, adica “pasare” in limba Baule.

Mastile Yaoure se impart in 3 grupuri principale Je, Lo si Kalle. Masca Lomane apartine de primul grup si este folosita in ceremoniile funerare. Masca Lomane danseaza in jurul trupului decedatului, apoi se apleaca si-l atinge, purificandu-l simbolic.

 

Mastile Yaure au fost colectate intens inca de la inceputul secolului 20 si este foarte greu de gasit acum exemplare autentice. Masca prezentata aici este realizata intr-un sat Yaure, respecta caracteristicile stilistice ale mastii Lomane, dar nu este destinata ritualului, nu a fost consacrata si dansata, ci a fost creata pentru a fi vanduta.

(Dan, Coasta de Fildes) – Masca “pasaport”

Wednesday, April 25th, 2012

Masca mica, circa 10 centimetri. Versiuni diminutive ale mastilor dansate, mastile pasaport sunt folosite ca martori in ceremonii (sunt prezente, ele “vad” ritualul) si ca obiecte protectoare (in casa si mai ales in calatorii – de aceea sunt numite “masti pasaport”)

Masca de fata are o forma curioasa, gura fiind prelungita cu un fel de trompa larga. Ochii, proeminenti, sunt captusiti cu caolin si pigment albastru.

Crestetul capului, in care e infipt un cui, e acoperit cu resturi organice, probabil libatii din faina si lapte.

(Baham / Bamileke) – Varf de sulita

Wednesday, April 25th, 2012

(Kwilu Pende) Masca Giwoyo

Monday, April 23rd, 2012

Mastile de tip Mbuya  numara peste 20 de tipuri distincte, dintre care 3 se disting ca importanta: Giwoyo, Muyombo si Ginjinga.  Aceste tipuri sunt caracterizate de o prelungire sub fata sculptata, reprezentand o barba (mwevu), semn al autoritatii si intelepciunii stramosilor.

Masca Giwoyo se spune ca e una din cele mai vechi ale Pende, precedand venirea lor din sud (Angola de azi) in teritorul actual din Congo si fiind legata de cultul stramosilor. Ea de fapt chiar reprezinta un cadavru (Strother, op.cit.) si probabil a avut initial rolul de a alunga spiritele mortilor din sat.

Masca Giwoyo este cea mai mare dintre tipurile Mbuya (circa 50 cm lungime). Ea se poarta pe cap ca o sapca, cu prelungirea in fata, ea nu acopera fata dansatorului, dar in general masca este parte a unui costum special din fibre vegetale care imbraca pe cel care o poarta.

Masca de fata provine stilistic din zona de vest  a teritoriului locuit de pende (“kwilu” – Pende de vest)

Masca Giwoyo este dansata in cadrul riturilor legate de recoltare si vanatoare, dar si in ceremoniilor de initiere si circumcizie.

Bibliografie:

[1] Pende, Z.S. Strother (seria Visions of Africa)

[2] Inventing Masks: Agency and History in the Art of the Central Pende, Z. S. Strother (extrase Google )

[3] African Masks, The Barbier-Mueller collection

(Mambila) – Masca Suaga

Sunday, April 22nd, 2012

Mastile Suaga (Suah) sunt purtate pe cap (ca un coif) si legate de o impletitura de raffia care acopera capul si torsul dansatorului, in cadrul ritualurilor de insamantare (iunie-iulie) si recoltare (decembrie-ianuarie)

Cele mai raspandite tipuri de masti sunt Suaga Due (“mare”) si Suaga Bor (“caine”).

Masca Suaga Bor – o reprezentare stilizata a unui cap de caine.

Bibliografie, referinte:

[1] African Masks From the Barbier-Mueller Collection ( Amazon)

 

Mambila ( Camerun, Nigeria)

Sunday, April 22nd, 2012

Nume: Mambila (Mambilla)
Tari: Platoul Mambilla, muntii Adamawa); Camerun, Nigeria
Populatie: ~50.000
Religie: 40% Islam, 40% Crestinism, 20% religia traditionala

Populatia Mambila are o cultura traditionala bogata, insa in ultimul timp religiile mari (Islamul si Crestinismul) au castigat mult teren.

Mambila sunt considerati a fi unii dintre reprezentantii culturii Bantu originale, pentru ca din

Printre cele mai cunoscute obiecte rituale se numara mastile societatii initiatice Suaga (Suah) si statuile Tadep asociate cu cultul stramosilor.

Mambila au dezvoltat un sistem de asistenta reciproca – kurum. Un fel de societate cooperatista, kurum include oameni cu diverse specializari, care lucreaza impreuna si se ajuta reciproc, de la culitvarea pamantului pana la cresterea copiilor si organizarea ritualurilor.

De la Mambila se cunosc mai multe tipuri de monede tradiţionale realizate din fier. Aceste monede sunt o formă de tezaurizare a metalului şi un mijloc de schimb.

Moneda Mambila - fier, ~10 cm

Bibliografie si alte referinte:

[1] Wikipedia 

[2] Colectia de imagini a Milwaukee Public Museum

 

(Fali) – Papusa din fier si sfoara

Sunday, April 22nd, 2012

Fali sunt cunoscuti pentru papusile lor din lemn, abstractizate, impodobite cu margele – papusi pentru fertilitate, asemanatoare cu cele ale tribului Namji.

Papusa de fata este construita altfel si probabil folosita in alte scopuri. Ea este realizata dintr-un cadru metalic (fier), pe care s-a infasurat sfoara de diferite grosimi (sfoara mai groasa formand invelisul extern) si imbibata intr-o substanta organica, dupa uscare ansamblul capatand o consistenta dura.

Formele sunt abstractizate – capul si membrele, bine individualizate (spre deosebire de papusile Fali din lemn) sunt totusi abstractizate puternic, terminandu-se cu spirale. Aceste forme terminale sunt intalnite si in obiectele din fier ale altor triburi Kirdi din muntii zonei Adamawa (de exemplu, cutitele tribului Koma)

Materialul si forma inclina mai mult spre o folosire in relatia cu cultul stramosilor, decat ca papusa de fertilitate, care se poarta legata de corp ( cum e ilustrat intr-o imagine de la tribul Dupa, inrudit )

Marime: 13 cm (inaltime)

Greutate: ~200g

Impletitura de sfoara. Fibrele mai subtiri se intrevad in straturile interioare